Biserica de lemn "Sf. Nicolae" POIANA, jud. Ialomita (stramutata la Slobozia)
Str. Matei Basarab 10, Slobozia
Biserica de lemn din satul Poiana (comuna Ciulnita), cu hramul Sfântul Ierarh Nicolae, a fost ctitorită de familia Târcă, pe o moşie moşnenească, la 1746-48 (sau 1737), este înscrisă pe Lista monumentelor istorice la poziţia IL-II-m-A-14075 şi este, probabil, cel mai reprezentativ monument din Ialomiţa, deţinând şi cea mai veche inscripţie funerară din judeţ (datată 1737). Icoanele pictate pe lemn şi uşile împărăteşti datează tot din secolul al XVIII-lea.
Biserica de lemn din Poiana de Jos a fost scoasă din cult în jurul anului 1900. După ce, în 1979, a fost refăcută şi mutată la Poiana de Sus, biserica a fost strămutată, în anul 2000, la Slobozia, în parcul Muzeului Naţional al Agriculturii, unde a fost resfinţită la 17 decembrie 2000.
În Biserica de lemn „Poiana” se găseşte cea mai veche inscripţie funerară de pe teritoriul actualului judeţ Ialomiţa: lespedea de piatră din pridvorul bisericii (lungime 156 cm, lăţime 81 cm), datând de la 1737 şi aparţinând boierului Răducanu Târcă (cel care a ctitorit biserica, împreună cu moşnenii proprietari ai pământului). Cu caractere chirilice în relief, stau scrise următoarele nume de moşneni: „Subt această piatră odihnescu oasele robii lui Dumnezeu Chirca, Stana, Dragomir, Safta, Dumitraşco, Petco, Gheorghe, Tudorache, Dobra, Maria, Tudoria şi copii Voica, Păunia, Dragomir, Dumitraşco, Velica, Maria, Tudora, Stan, Pena, Matei, Rada i Cucea, Dumitra, Dobra, Zamfira, Ivan, Zaharia, Pavel”.
